Arta Conversatiei

Etichete Technorati: problemele invatamantului romanesc , violenta in scoli , statutul profesorului , educţia copiilor , televizorul şi educaţia Se vorbeste tot mai des in mass-media despre problemele educatiei. Vedem la ştiri aproape în fiecare seară filmulete cu violenta in scoli, postate pe net. Vedem profesori acuzati de discriminare sau abuzuri. Trecând peste exagerările presei, care pastisează şi hiperbolizează orice incident minor, pentru a câştiga o pâine (dar trec cu vederea fapte cotidiene nu la fel de spectaculoase, dar la fel de importante precum de exemplu că A murit un scriitor ), există probleme în educaţie. Nu voi fi eu acela care vrea să le rezolve acum, postând pe un blog personal frânturi de idei şi revolte personale. Dar poate cu toţii ar trebui să facem un exerciţiu de sinceritate, din când în când. Ne plângem cu toţii, profesori, părinţi şi uneori politicieni de calitatatea precară a noilor generaţii, mai ales postdecembriste. Dar de unde ar trebui să începem să

Etichete Technorati: 1 decembrie , Ziua Naţională a României , Atitudini , Educaţia , ziua naţională , Istoria Românilor , mândria , istorie integrată Si veni si Ziua Naţională a României. Asta dacă îşi mai aminteşte cineva ce e aia. Nu e de mirare că nostalgicii fostului regim îţi amintesc de 23 august şi de defilări şi parade somptuoase, pline de bucurie si de sloganuri, de steguleţe şi festivism. Căci astăzi la Bucureşti, după cum am văzut la TV, parada a fost relativ anemică şi un moment ca preşedintele Băsescu să se dea în bărci. E adevărat că este menirea lui să apară în faţa forţelor armate, că de e şeful lor, dar asta nu înseamnă că nu l-a gâdilat la orgoliu că a mai apărut pe sticlă cu o faţă demnă, după ţeapa din referendumul cu uninominalul. La Iaşi, parada a fost şi mai anemică, în faţa unor moşuleţi, copii şi elevii de pe la licee, şi cu siguranţă în faţa unor trecători care se întrebau ce naiba se întâmplă la ora 11 în faţă la UMF: A venit Băsescu? Se dă ceva gratis?

Etichete Technorati: Basescu , presedinte , comportament , opinii De multă vreme mă întreb de ce, de aceeaşi multă vreme, am început sa spun, din ce în ce mai des, că trăiesc intr-o ţară de rahat. Este adevărat că, implicit, şi eu aş fi din aceeaşi materie fecală. Iar acest lucru imi displace. Şi astfel am inceput să fac politică. Nu dintr-aceea serioasă, cu un carnet de membru de partid, cu mitinguri cu mici (deşi imi plac micii), cu talk-show -uri televizate etc. Nu, politică dintr-aia de făcea Ilie Moromete la fierăria lui Iocan, citind ziarul şi comentând calităţile de plugar ale lui Carol al II-lea şi Mihai I. Adică ca tot Miticul, la colţul străzii, numai ca nu stau pe stradă, ci la servici, alături de colegi sau cu prietenii la un pahar de vorbă. Acum, că mă uit la ştiri foarte des, am inteles că pot şi eu să-mi revars furia pe cineva, pentru a mă descărca de toate tensiunile acumulate ca simplu cetăţean. Ce, doar italienii să-şi găsească ţapul ispăşitor, al tuturor problemelo

Etichete Technorati: Violenta in scoli , educatie , problemele invatamantului romanesc , educatia si mass media De ceva vreme, presa romanească şi-a propus, iniţiativă aparent lăudabilă, să portretizeze situaţia reală din şcolile româneşti. Acum, dacă este să fim realişti, ceea ce eu numesc realitate, pentru celălalt poate fi o doar o altă perspectivă. Hegel, cred, spunea că "lumea este aşa cum o văd eu". Aşa că, nu pot subscrie multor dintre ştirile de la ora 5, 6 sau 7 seara de pe unele posturi tv. Şi nu pentru că as contesta abilitatile de ziaristi ale unor reporteri (desi si aici se poate discuta) sau ca mi s-ar parea prea incredibile unele fapte si evenimente ce sunt prezentate. Nu. Sunt sceptic in privinta interpretarii faptelor. Ma revolta modul in care a ajuns sa se faca jurnalism, mai ales televizat in zilele nostre. Si pentru ca scandalul se vinde, goana dupa senzational a devenit sport national. Daca nu e Elodia, este p...aharul lui Virinel Columbeanu. Daca nu es

Etichete Technorati: Politica , alegeri Sambata votam? Este prima reactie pe care am avut-o saptamana asta la auzul vestii ca alegerile pentru Parlamentul European se desfasoara la sfarsitul saptamanii. Nu ca m-as considera expert in politica, datorita formatiei profesionale, dar pentru prima oara ma simt depasit de eveniment. Nu stiu cu cine sa votez. Sunt sigur ca nu sunt singurul roman in aceasta situatie. Sunt eu, baba Safta, Mitica Ouvrierul, Gigel, elevul care tocmai are 18 ani, si milioane de alti concetateni. Problema este ca de la mine am pretentii. Dar nu problemele de zi cu zi au fost cele care m-au rupt de realitatea politica, ci insasi agitatia electorala, sau mai precis lipsa ei, este cea care mi-a adormit spiritul politic. Este cea mai muta campanie, daca mutenia ar avea grad de comparatie. La tv, talkshowrile vor sa ne demonstreze ca alesii nostrii sau viitorii alesi ai nostrii europeni nu au cultura generala vizavi de integrarea europeana. Problema este ca sunt convi

  Ideea unităţii europene a generat, în decursul timpului, numeroase cărţi, studii, articole şi dezbateri menite să identifice muguri ai necesităţii de unire a europenilor, sau, dimpotrivă, temeiuri ale imposibilităţii conlucrării acestora. Tematica rămâne actuală, mai ales pentru spaţiul cercetării istorice româneşti, deoarece ea implică şi dorinţa inerentă a societăţii în care trăim, de a contribui şi ea la această amplă discuţiei asupra unuia dintre cele mai temerare proiecte politice ale lumii contemporane, Uniunea Europeană . De la început menţionăm că vom opera o serie de limitări asupra demersului istoric de faţă, limitări impuse de spaţiu şi de vastitatea temei. Cercetarea de faţă se bazează pe literatura de specialitate şi se va concentra asupra modului în care a înţeles politica externă a Marii Britanii, principal actor al scenei politice europene, de a se raporta la ideea unităţii politice a continentului, lucru mai puţin analizat în cercetarea românească. Vom încerca astf

În secolul al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului al XX-lea, Imperiul Britanic apărea ca o forţă colosală, prin prisma întinderii şi resurselor pe care le presupunea. Aflat la apogeul său, Imperiul Britanic acoperea aproape o pătrime din suprafaţa terestră a globului şi se bucura de o proporţie similară a populaţiei, cu totul, peste 500 de milioane de locuitori [1] . La sfârşitul celui de-al doilea război mondial însă, Marea Britanie depindea pentru a supravieţui iernii anului 1946-1947 de sprijinul economic al Statelor Unite ale Americii. Declinul spectaculos al puterii sale a surprins şi a dat naştere la o aprinsă dezbatere în mediul istoriografic britanic încercându-se să se explice cum a putut o superputere precum Imperiul Britanic în secolul al XIX-lea, să decadă într-un timp atât de scurt. De fapt, măreţia Marii Britanii a fost fals receptată. Cea mai mare parte a dezbaterii istoriografiei contemporane privind declinul Marii Britanii porneşte de la prezumţia că Anglia a pi