Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2011

După 20 de ani plus 2

Etichete Technorati: dupa 20 de ani , revolutia romana , 1989 Am început acum câțiva ani o serie de posturi despre revoluția din decembrie ( încerc sa scriu de pe proaspăt cumpăratul meu Kindle ). Recunosc că scriu din ce în ce mai rar…. Dar îmbătrânesc şi micile mizerii cotidiene îmi reduc constant apetitul pentru lectură, dar mai ales scriitură. ( am renunţat să mai scriu pe Kindle; e prea obositor cu ecranul multi touch şi apoi nu am diacritice, nici destulă lumină şi nici nu aud clinchetul atât de familiar şi plăcut al tastelor bătrânului meu HP, care mi-a moşit teza de doctorat ). Nu pot însă să nu remarc, măcar în treacăt, cum, pe măsură ce anii trec, subiectul Revoluţiei din 1989 devine din ce în ce mai mitic . Prin mitic înțeleg ceva despre care toată lumea vorbeşte, dar un ceva cu care nimeni nu s-a întâlnit vreodată. Ca un fel de Godot. Sau de Şoti. ( despre Şoti, primul meu personaj mitologic, voi reveni altădată, când voi avea o dispoziţie hazlie adecvată… .) Cred că

Discursul Regelui Mihai vs modele actuale

Technorati Tags: discursul regelui Mihai , eleganta , noblete , tinuta sef de stat VS.  

Filme despre Revolutia din Anglia

Etichete Technorati: revolutia din anglia , rezboiul civil din Anglia , filme To Kill a King The Devil's Whore   Charles II: The Power and The Passion

Filme istorice Antichitate

Technorati Tags: filme istorice , antichitate Ao, le dernier Néandertal 10000 bc Troia One Night with the King 300 Alexander Asoka Vercingetorix Rome Cleopatra Imperium: Augustus Imperium: Nerone Quo Vadis Agora Centurion The Eagle Gladiator Attila The Last Legion King Arthur

Lumea în m-am născut

Technorati Tags: A brave new world varianta autohtona După o perioadă firească pe care am petrecut-o ferit de toţi şi toate în fiinţa mamei, mare miracol, şi pentru care tatăl meu se extaziază încă, (deşi pe Discovery nu mai este o noutate) am sosit pe această lume într-o zi, aparent oarecare. (Cu tot efortul, tatăl meu  nu a reuşit să descopere vreun eveniment memorabil pe care să-l lege de ziua mea. Eu cred că din emoţie, pentru că am mare încredere în el.) Nu mă pot pronunţa încă dacă lumea în care am aterizat după un zbor de nouă luni este bună sau rea. Probabil nu am încă noţiunile necesare, dar bănuiesc că, fiind vorba de secolul al XXI-lea, trebuie să fie marfă, pentru că e o lume care studiază genomul uman, se vorbeşte de celule stem, de a pune un om pe Marte, ce-o mai fi şi aia, de dezvoltare durabilă şi integrare europeană, de democraţie şi stat de drept, de ecumenism şi drepturile animalelor. În minunata cameră de spital, alături de mama şi nişte doamne asistente şi domni

Paradoxul Român II

Technorati Tags: paradoxul român Tocmai am descoperit pe blogul lui Mircea Badea un post al unui cititor care redă toate situaţiile paradoxale pe care le întâlnim în eterna şi fascinanta Românie (mai recent  cu fruzuliţă verde, transformată în Carpathian Garden ). Mi-a plăcut (lista, nu fruzuliţa lui Udrea şi m-am hotărât să o trec aici pentru a o adapta şi dezvolta pe măsură ce ne adâncim în limitele absurdului zilnic, mai rău ca într-o piesă de Beckett . “România este o ţară de poveste. O ţară în care nimic nu este ceea ce pare a fi. La noi, în România: - Salariile cresc, scăzând - Pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse - Medicamentele gratuite trebuie cumpărate - La robinet, apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu e bună de băut - Trăim în frig plătind tot mai multă căldură - Plătim asistenţa medicală gratuită - Avem un preşedinte care spune mereu adevărul dar fiecare promisiune a lui se dovedeşte a fi o minciună. Culmea, la fel se întâmplă şi cu primul ministru! - Premier

Despre profesorat

Acum câteva zile mă gândeam să scriu despre părerea mea faţă de elevi şi actul educaţiei. Dar una dintre eleve mi-a solicitat pentru revista şcolii câteva răspunsuri care dezvăluie ceva din ceea ce simt pentru vocaţia de profesor. 1. Sunteți unul dintre profesorii cei mai apreciați din liceul nostru. Îmi puteți spune ce v-a determinat in alegerea acestei meserii? Deşi nu pot spune că îmi face mare plăcere să recunosc acest lucru, pentru ca aş fi preferat să fi avut alte talente, mult mai bine remunerate, sunt făcut pentru această meserie. Știu, pot părea arogant, prea plin de sine, dar realitatea este că am vocaţie pentru acest lucru: pur si simplu nu ştiu să fac altceva mai bine şi chiar să îmi şi placă. Am încercat, aşa cum am mărturisit-o adesea public, să fac şi altceva în viaţa: am lucrat temporar într-o fabrică, pe vară, în timpul liceului (experienţă, recunosc “traumatizantă”), am încercat in facultate, şi chiar după, unele activităţi economice, relativ bine remunerate, dar am

De Ziua Mea

Nu este un mare mister. Data. Nu am ascuns-o niciodată, dar nici nu am fluturat-o in faţa cuiva… Este doar o data. Nici măcar una cu rezonanţă istorică: doar greva de la Lupeni din 1933 s-a consumat pe această cifra relativa rotundă din Februarie. Am aflat azi cât de nocivă este intoxicarea cu informaţie la TV: profesorii trebuie să stea la şcoala 8 ore pe zi ca ceilalţi, şi să-şi pregătească lecţiile şi să corecteze lucrările în cancelarie. Aş vrea să o văd şi pe asta – 60 de profesori înghesuiți într-o încăpere de 30+35 persoane, concentrându-se să fie atenţi la cărțile din care îşi fac lecţiile, la bareme de corectare şi tot tacâmul… De ce se pun boii înaintea căruţii? A mia oară… performanţă nu se face cu formalism, ci cu resurse. profesorul este o resursă, ca şi elevul, ca si videoproiectorul, sala de clasă etc. Dar sa nu abuzăm de una pentru a ascunde lipsa materială. Şcoală nu se face doar cu sufletul, ci şi cu bani. Mai ales cu bani. Dacă am avea birouri, laboratoare nu am mai

Privind înapoi, modernitatea

Este titlul celei de-a doua carte pe care am citit-o, cândva, parţial. E o carte magistrală, avându-l drept autor tot pe Sorin Alexandrescu. Ideea cărţii, cât imi mai amintesc, ar fi că sfârşitul secolului al XIX-lea a fost o perioadă de mari transformări, un moment în care elitele româneşti s-au specializat, politica s-a desprins treptat de cultura (deși cea de-a doua a mai suferit de pe urma misiunii naţionale, de a sprijini unirea, reforma agrara si alte probleme fundamentale ale societăţii, astfel încât abia generaţia Eliade-Cioran-Vulcanescu-Enescu-Ionescu s-a putut dedica liber actului artistic per se ). Dar nu despre carte am să vorbesc. Stând prea mult la pat, în ultima săptămâna de scoala din 2010, doborât de boală după 6 ani de sănătate fără antibiotice şi febra de peste 38,7 grade, am început să mă gândesc retrospectiv la acest an. E adevărat că aş fi putut să urmăresc mai mult TV. Dar nu văd decât filme proaste, reluări, documentare imbecile cu maimuţe care se miros recipr