Arta Conversatiei

Am cunoscut-o . Nu foarte bine. E greu printre 35 de elevi pe clasă. Era adesea obosita și afișa uneori un plictis evident. Recunosc ca nu sunt cel mai mare animator la ore, dar nici obiectul de studiu nu mă prea ajuta. Istoria. Cum sa atragi o eleva de clasa a XI-A de liceu, chiar de la una de specialitate, asupra unui obiect atât de blamat în imaginarul contemporan. Ok. Nici manualele nu îmi sunt prea mult de folos! Dar revenind. Era o fata frumoasa și plina de viață când nu discutam teme de istorie. Ceea ce se întâmplă destul de des ținând cont de calitățile cognitive ale majorității celor care au aterizat, nici ei stiind exact cum, în acea clasă. Era dificil sa nu remarci printre mediocrități un sâmbure de talent. Probabil ca acum nu o voi mai uita niciodată pentru ca ultimele cuvinte schimbate la școală cu ea, înainte de a ieși din clasa, în acea vinere fatală, o caracterizau: orgolioasa, dornica de a fi printre primii și mai ales de a nu fi privită ca un stereotip, ci ca o

Obosit fiind de atâta concentrare intelectuala cotidiana, mi-a sărit in ochi un articol din presa feminina/feminista care abunda internetul în ultima vreme. Si după ce am luat lumina de la Mihaela Rădulescu mi-a venit subit a spune eu ceva despre ... Ca sa fiu elegant... As dori sa apostrofez genul acesta de sfaturi date de femei întreținute, care privesc cu dispreț la suratele lor "din România", de pe coperțile glossy ale revistelor "de gen". 88 % dintre românce sunt convins ca ar vrea sa se dea pe coarda-rapel  în casa, dar au de mers la serviciu, de îngrijit copii, casa, și unele au norocul de a le mângâia soțul/concubinul cu câte o scatoalca (asa, ca sa se simtă iubite; de atâta "iubire" unele ajung la spital sau in centre de consiliere). Sunt convins ca aerul de Monaco face bine la riduri și stimulează fesele si masajul lor subințeles, asa ca "româncele" ar face bine sa nu mai fie niște "babe" la 45 de ani și sa se "în

Am dat intamplator (daca saptamanile astea pot sa mai genereze si alte subiecte fierbinti in fara decat fundamnetlismul islamic si terorismul in Europa, asta ar fi intamplarea) peste un articol despre puterea educatiei. Mi se pare firesc ca educate are o putere atat de mare, caci nu degeaba tarile islamice interzic educatia tinerelor ca sa nu cumva sa poata aspira la o viata mai buna decat a fi producatoare de copii, eventual, toti barbati, care sa impuieze lumea de alti musulmani fundamentalisti, pana cand, nu-i asa, toata lumea afla de religia cea dreapta. PS Dar de ce sa cautam asa departe, cand partidele noastre au distrus educatia prin experimente, timp de 25 de ani, ca sa erodeze increderea si respectul de care se bucura acum 100 de ani, in societatea noastra. Scopul nu e sa producem cetateni autonomi, care sa aiba initiativa si sa gandeasca liber, sa gaseasca solutii. Mai bine avem cetateni dependenti de informatiile revarsate de televiziuni aservite, care sa se bucu

"They that can give up essential liberty to obtain a little temporary safety deserve neither liberty nor safety." -- Benjamin Franklin, 1759. As vrea sa nu am uneori dreptate, dar după grozăviile din ultimele 3 zile din Franța există doar câteva efecte clare: 1. Inepția guvernanților europeni va găsi o singură soluție, indicată deja de proaspătul consilier al Președintelui, dar evidentul produs al serviciilor de informații române, nimeni altul decât MRU:   " toți  cetățenii europeni trebuie să aleagă "între libertăţi şi drepturi cetăţeneşti şi nevoia de siguranţă ", scrie Mediafax. !  Pentru necunoscători, legea Big Brother ! Adică, lăsați-ne din drepturile voastre fundamentale, ca sa va protejăm! Mai era unul acum 70 de ani, Hitler ce ii îmbia pe germanii să lase in seama sa grijile lor! Si știm cu toții unde a dus asta... Ce mi se pare siderant e că vine din partea unui istoric! 2. Va crește influența extremei drepte. Imigranții vor sufe

Am citit in presa de azi două perspective ceva mai aparte asupra evenimentelor din după-amiaza de ieri din Paris. Una destul de avizată , care atrăgea atentia asupra faptului că ceea ce făcea revista Charlie Hebdo nu era tocmai jurnalism, și că insistența asupra unor subiecte sensibile pentru musulmani pot fi considerate provocatoare. Uneori e nevoie de auto-limite in libertatea de exprimare. Cea de a doua, mai plastică in exprimare insistă pe ideea că ziariștii francezi uciși nu trebuie transformați in nici un caz in martiri ai presei libere. In cel mai bun caz si-au căutat singur sfârșitul fiind un fel de extremiști anti islamici prin acele caricaturi. Surprinzător, nu m-am gândit și la aceste unghiuri de a vedea tragedia pariziană de ieri. Si pe undeva sunt tentat sa subscriu la ambele, chiar dacă nu cu toată inima. Să mă explic : asistăm in ultimii cred 10-15 ani la un declin evident al jurnalismului de calitate sub asediul mediei online, dar mai ales TV. In societatea capi

„Nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi apara pana la moarte dreptul tau de a o spune” In ultima lună se întâlnesc tot mai des știri in mass-media ce implică Islamul și efectele sale asupra societății democratice capitaliste, in Europa si Statele Unite ale Americii. E adevărat că acel catalizator a fost, indiscutabil, ascensiunea debusolanta pentru toată lumea, a Statului Islamic, o organizație teroristă transformată in țară "in facto", intr-o zona a planetei care devine pe zice trece a nimanui, Orientul Mijlociu. E interesant cum una dintre cele mai neprimitore părți a Globului Pământesc, mărginită de deserturi aride, arsa de soare orbitor si vitregita de apă si vegetație a fost leaganul civilizației umane, a dat naștere celor trei mari religii monoteiste ale lumii, Iudaismul, Crestinismul si Islamul, si totuși după 5000 de ani, încă provoacă atâtea pasiuni războinice și vărsare de sânge. Și totul in numele unor idei… Sper că e clar pentru toata lumea că nu